Cînd ești nimic,vrei să ai totul.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sufletul tău ce zice: Plângi, iar ochii au început să te usture.
Stai în întuneric, dar nu ți-e frică.
E confortabil.
Nu vrei lumină.
Îți muști buzele, încerci să le faci să sângereze.
Nu poți.
Tremuri prea mult de la plâns, nu poți.
Te zgârii, dar nu rămâne nici un semn.
Nici o urmă.
Nimic.
Te gândești, îți pui mâiniile pe față și încerci sî îți stergi lacrimile.
Dar acolo rămâne umezeală rece.
Pe toată fața ta, rece.
Respiri adânc, până și respirația îți tremură.
Ți-e frig, dar nu vrei căldură.
Pentru că la fel de frig îți e înăuntru, iar nimeni nu ți-a dat căldură.
Nimeni.
Singură. doar asta ești, singură.
Te întinzi pe jos.
Inspiri.
Expiri.
Și iar, și iar..
Te gândești că nu mai poți câștiga, că ești incapabilă.
Pentru că până la urmă, asta ai fost toată viața ta.
Incapabilă.
Atâtea lucruri ai avut de spus.
Nimic nu ai scos din tine.
Nu ai putut
Nimic.
Nu ai putut nimic.
Și te luptai cu tine, te zbăteai, ceva te strângea de gât, și vroia să te omoare, zi cu zi, în fiecare secundă, îți topea oasele
Și a câștigat.
Depresia.
View more