Când falfaisi năframa în albul steag al mâinii Se oglindea amurgul în apele fântânii; Alături, săgetată în inimă de frică, În clipa despărţirii gemu o turturică, O rodie necoaptă cazu, de vierme roasă, Crăpând, înăbuşită de iarbă somnoroasă Şi, trist, pe poarta serii spre umbrele pieirii Ieşea, pălit şi rece, luceafărul iubirii, Trecând ca peste-o rană, pe-un vânăt cer ca fierea. Plecat peste fântână, vedeam în fund durerea Cum turbura adâncul venind să se adape Şi prefăcea în sânge cleştarul scump de ape, Cum se stingea amurgul şi veştedul luceafăr Şi cum porneai departe şi singură tu, cea făr De mila, luând cu tine în albul steag al mâinii, Ca-n zări să mi le fluturi, năframele luminii, Lăsându-mă, din golul fântânii cu balaur, Să mă privească noaptea cu ochii ei de aur, Pe când, cerând şi dându-şi c-un bun rămas iertarea, Se-mbrăţişau în umbră iubirea şi uitarea.
Shall I compare thee to a summer's day? Thou art more lovely and more temperate: Rough winds do shake the darling buds of May, And summer's lease hath all too short a date: Sometime too hot the eye of heaven shines, And often is his gold complexion dimmed, And every fair from fair sometime declines, By chance, or nature's changing course untrimmed: But thy eternal summer shall not fade, Nor lose possession of that fair thou ow'st, Nor shall death brag thou wander'st in his shade, When in eternal lines to time thou grow'st, So long as men can breathe, or eyes can see, So long lives this, and this gives life to thee
Ce parere vrei tu dulceata? Esti o fata de nota 10000...., faina, sexoasa, de treaba❤️ Chiar daca nu ne prea cunoastem, stiu ca ma pot baza pe tine oricand:* te pup scumpa ❤️✌️