"priveam feroneria unei porți și îmi aminteam de forma cheii sol,
desenată în caietul de muzică. eu nu știam altceva decât cheia și cheia nu cântă.
pisica și porumbeii se ascund în locul cu muzică în șanțurile creierului meu.
așa precum lumina luminează o încăpere, sunetul muzicii o umple, legând
între ele obiectele și oamenii care o cutreieră. ca un scut în fața uitării și uzurii."